Posted by: andreeacorodeanu | August 17, 2014

Prima furtuna in perete

Traseul Lespezi 10Lc, 5A, 6+

Perioada: 02 08 2014

Echipa: Andrei Holban, Silvia, Andreea

Poze: Andrei, Andreea

Vine in sfarsit si la mine weekend intreg liber, uau, nu pot sa cred. Normal ca incep sa forez printre prieteni sa vad cu cine ce si cum. Clar vreau ceva multi pitch :D, eu ma gandesc la Costila, se propune si Buila dar pana la urma ramane Costila :D.

Vineri dupa amiaza ne intalnim la Victoriei in formula: Andrei, Silvia, Mitrut si eu. Era prima oara cand ieseam cu ei toti :). La Busteni Mitrut este nevoit din pacate sa se intoarca acasa, asa ca ramanem trei. Nu stiu cum reusesc dar numai seara pe intuneric ajung la Costila :)). Planuim trezit devreme, ei nah, eu cu ideea dar tot eu…..

Sambata:  Ne trezim pe la 7 00?, eu ca deobicei ultima :D. Dupa ce imi beau cafeaua devin umana, mananc cam putin, nu stiu dar nu am avut spor deloc la asta, ceea ce o sa regret mai tarziu :D.

Pana La Panda o cam balaurim rau ca erau boschetii crescuti de nu mai recunosteam foarte bine, apoi de acolo catre circuri este nou pt toti. Silvia ce sa zica ca nah ea era prima oara pe la Costila, deci raman eu cu Andrei sa ne orientam sau sa o ametim de tot :))). Mai apar doi baieti care ne scot din incurcatura, asa ca pana la urma iesim La Panda si o nimerim si catre circuri.

IMG_2547

IMG_2543

Ajunsi la peretele Vaii Albe admiram frumusetea lui si vedem deja o echipa in Fisura Albastra Catalin Cretu cu Andrei si in Sarutul Pamantului Octavian cu Silvia.

IMG_1217

Ii lasam pe cei doi cu care ne intalnisem inainte, Nedelea Ilie unul dintre ei, care ne pozeaza si pe noi, multumim :).

10441287_732887050080327_2342180592303169378_n

Eu luasem la mine descrierea lui Cristi si pe care o recomand pentru ca este perfecta :).

http://totpedrum.blogspot.ro/2013/08/traseul-lespezi-10lc-5a-6_2.html

topo Lespezi

Porneste Andrei in “prima lungime”, apoi il urmeaza Silvia si eu, la liber ca nu avea rost de legat.

IMG_2553

Continua Andrei a doua lungime, un horn care mai pune probleme la rucsac si care iese la terenul de fotbal. Apoi Silvia se plimba pe traversarea din terenul de fotbal, dau si eu lungimea cu portiunea care se cheama La Ruine, etc etc, las mai bine descrierea lui Cristi ca e mult mai concisa decat imi aduc eu aminte acum :)…….

IMG_2573

Am optat sa facem cap schimbat ca toata lumea sa se simta bine. Eu cu Silvia radeam tot timpul prin regrupari de duduiau peretii, mistocaream ca domne ne cataram si noi azi sau doar facem gradinarit? Ca trebuia sa luam o lopata si grebla sa sadim ceva si noi… ehhh cine ar fi stiut atunci ca o sa sadim morcovi pt o natiune intreaga?! :)))

IMG_1243

Soarele arde de numa, eu cu Silvia in maieu, ca deh sa ma arda bine pana la frisoane pfff. Caldura mare, sete si mai mare, ne mai si stresam ca nu ne ajunge apa, pai am avut in final apa de ne-a ajuns :D.

IMG_2586

Cand ajungem sub Silvia si Octavian care erau in Sarutul Pamantului, ne pomenim si cu o groaza de pietricele de la ei ca sa ne trezeasca si pe noi, ca prea eram plictisiti de atata iarba, macar asa sa simtim si noi ceva piatra :))). ( Din ce am discutat ulterior cu Octavian erau intr-o portiune destul de friabila)

IMG_1223

Pozez Aripa din Memorial

IMG_1235

si Albastra din nou si… moama ce imi place 😀

IMG_1247

Eu intre timp aud tunete si ei fac misto de mine ca nu sunt si ca uite ce senin si frumos este :D!!! Intre timp tunetele auzite de mine nu erau aviooane, sau eu stiu ce credeau ei, ci peste Baiului era urgie, urgie care trecea spre Sinaia incolo si noi tot am sperat ca scapam de ea, nu parea sa vina spre noi.

4

Lungimea 6, de la marea traversare catre dreapta dupa Diedrul Pupezei, se afla un horn pe care Silvia nu l-a gasit asa ca Andrei s-a dus el :), apoi a lasat-o pe Silvia sa continue. Intre timp noi ne mai hlizim, eu iau bluza pe mine ca nu mai suportam soarele :).

IMG_2588

IMG_1230

Incepe sa imi placa, cataram, au fost doua hornuri pe care le-au impartit frateste 🙂
Vezi din nou descrierea lui Cristi.

6

IMG_1253

In sfarsit ajungem si noi sa cataram, la lungimea 7, cea cu pasul.

Acolo Silvia: eu vreau sa dau lungimea asta!

IMG_1257

Eu: please lasa-ma pe mineeeeeeeeeeeeeee, vreau eu te rog!!!!!!! Am eu motivele mele :))!

Apare si Andrei: eu dau lungimea asta!

IMG_2596

Ahahahahahahahahaha! Dar li s-a facut mila de mine la amandoi si m-au lasat pe mine yey!!!! Ce oameni misto :D!

Lungimea este asigurata foarte bine, spituri apropiate, doar prizele cam departe pt mine aahahahaha! Incerc cumva pe dreapta unde prindeam eu muchia bine de tot dar nu iese decat de o poza asa de senzatie,

IMG_2595

eu pe pe stanga aveam treaba. Cu greu gasesc eu cumva si solutii pentru pitici, ca doar aveam galerie :P. Incet avansez, mai ma odihnesc, mai ma uit pe unde sa o iau, ocolesc prin stanga si bolovanul care blocheaza iesirea si pana la urma ies!!!! Sunt fericita da!!!!!!! Ahhh ce mi-a placut!!!! Dar unde ies?????? La dreacu! Din nou in ierburi!!!! Trepte de iarba, commoon! Din descriere trebuia sa o iau in dreapta, deci asa fac si pana la urma gasesc o regrupare intermediara, ma uit, mai inaintez si ma gandesc sa ma duc la cealalta ca sa castigam timp, dar surpriza mai am doar 2 bucle si nu stiam daca imi ajung! Asa ca improvizez o regrupare si in timp ce vin si ei admir peisajul, fac si poze, fain e peretele asta pfuai!

7

IMG_1265

Panica ca ne prinde furtuna si pe noi incepe sa apara, tunetele se auzeau cam din ce in ce mai aproape, dar noi totusi continuam pffff.

Saraca Silvia, iar ii revine o lungime de rahat, putina traversare, apoi ca sa fie meniul complet de salata avem si o surplomba la final din iarbaaaaaaaaaaaaaaaaa!!!!! Ce bine ca nu am mai avut bucle :))))).

IMG_1279

Aici incepem sa ne temem de furtuna! Pleaca Andrei pe lungimea 8 si pana ajunge el la regrupare incepe sa ploua. Un nor venea chiar pe deasupra noastra si parea amenintator. Cataram si eu si Silvia apucand tot ce gaseam fara sa ne mai pese si pana ajungem la Andrei suntem fleasca!!! Acolo stam gandind ca e ploaie de vara scurta si ca se va duce. Da de unde, turna cu galeata, tunete, fulgere si ne-a bagat deja in panici. Incepem sa ne intrebam ce sa facem. Sa o dam in sus sau sa rapelam???? Mai aveam doar doua lungimi!!!! Hai sa mai stam poate trece….. Si da se opreste putin apoi surpiza, da cu grindina, fuck!!! Grindina aia ne-a bagat in hipotermie pe toti! Nici unul nu vrea sa se duca in sus cap. Nu prea stim ce sa facem ca nici rapelurile nu erau de vis, toate trebuia controlate pt ca traseul are multe traversari. Pffff! Cu doar cateva telefoane deja afla toata tara ca suntem blocati in perete si Teo ma intreaba daca sa sune si pe un baiat de la salvamont, prieten. Mmmmm sincer eu nu vedeam rostul telefoanelor pt ca nimeni nu putea face nimic, trebuia sa iesim singuri din rahat, eu nu stateam pana venea cineva nici sa ma omori, ca stiam clar ca o sa inghet bocna si raman pe post de monument bine plantat acolo. Andrei spera ca vreuna din echipele de langa noi au iesit si ne pot arunca o coarda dar nu, cei din Albastra au iesit fix la timp, cei din Sarutul Pmantului au rapelat si ei din timp, eram ultimii ramasi. Pana la urma incepem sa rapelam, de dat in sus chiar era nasol, plus ca nu stiam ce ne asteapta, daca avem ceva pas de dat sau sus cum sta treaba. Ca pe Albisoare si jos in vale erau torenti gravi rau. Plus ca statul pe loc ne ingheta rau de tot si stateam de ceva timp…

Si uite asa urmeaza cosmarul rapelurilor, tremuratul necontrolat in fiecare regrupare, eu o dau in hipotermie rau de tot ca eram si arsa de la soare, mainile imi erau bocna, Andrei desi si el inghetat e nevoit sa ma scuture bine de tot de cateva ori ca eram undeva in alta lume si singurul lucru la care ma gandeam era sacul de dormit de la refugiu. Da sacul ala m-a tinut bine cu nervii pana jos :D. Aaaa stiu ca unii ma vor judeca, dar am fumat aproape in toate regruparile ca parca imi tinea de cald :))), nu stiu cum naiba de alea nu s-au udat si culmea ca am avut si doua brichete la mine :P.

Merg greu rapelurile, corzile ude devin cosmar, dar ce mi-a placut au fost partenerii, toti ne-am tinut calmul cat de cat si nimeni nu s-a crizat ca sa provoace si mai multa panica, desi toti eram cam varza deja, se citea pe fetele noastre, nu mai spun ca era si prima oara impreuna pentru toti la catarat :). Eu cu Silvia am simtit la un moment dat cand ploaia se mai domolise si un aer cald, acum nu stiu daca chiar era sau doar de la hipotermie pfff.

Intre timp vorbesc la telefon si cu Cipi de la salvamont care imi tot zicea ca cineva ar fi batut spituri direct in jos special pt cazuri de genul asta ca sa te poti retrage, dar am optat pt ce stiam chiar daca a fost greu ca naiba si a durat mult. Chiar nu am vrut sa riscam sa ramanem naibii atarnati in perete cu chinuit de urcat pe corzi la loc.

In final ajungem cu greu dupa multe emotii, eu am reusit sa disloc si o mare bucata dintr-o brana care s-a auzit infricosator si m-am speriat ca dracu, chiar dupa lungimea cu pas, ei tipau de sus la mine ce se intampla… Asta a fost rapelul destinat mie ca stiam cica lungimea, dar am avut un blanc la baza ei jos unde trebuia sa fac traversarea…

Terenul de fotbal l-am traversat la liber, Silvia a continuat sa descatere cat a putut, Andrei totusi a pus de un rapel de la pitonul cu chinga si fiecare a rapelat de unde eera…

Poza facuta la urcare

Poza facuta la urcare

In total au fost 9 rapeluri groaznnice :D!!!!  Andrei a fost the best, el a dat cele mai multe si ne-a tinut corzile sa nu balansam si sa iesim din linie.

Jos, schimbam cu bocancii care erau uzi si aia in rucsac, rontaim ceva (ahhh ce foame aveam ca nu mancasem mai nicmic toata ziua) si hai sa mergem ca se intuneca. Frontala mea batea numa cat sa vad unde pun picioarele, mama ce stres am avut cu ea. Se intuneca repede si urma alta balaureala ca nu mai stiam pe unde si cum. Normal ca incepe si o noua repriza de ploaie , atunci am inceput sa injur rau :))))). Andrei ne intreaba daca mai recunoastem ceva, pffff blanc pe creier la amandoua !!!!!! Noroc cu el care avea si frontala buna si memorie ca ne-a scos din rahat. Dar ce sa-i faci domne eu tot zic ca am alzheimer si nimeni nu ma crede ahahaha. Moama cate beri avem sa ii dam ca a gasit poteca!!!!!

Urmeaza coboratul pe bajbaite ca abia ce vedeam pe unde calc, ploaia cadea pe noi frumos, romantic, fdhb vhszbushudhvnudsv, intre timp eu incep sa debitez numai prostii si sa rad cu lacrimi, lacrimi de ploaie, lacrimi din ochi tanananananan nanana.

Jos cand ajungem in valea Costilei inca mai curgea un rau, aflu mai tarziu ca a fost ditai torentul si ca unii au facut canyoning pe ea :D.

La refugiu ii gasim si pe Johnny cu Titus care au gustat si ei din ploaie in perete si care se amuzau un pic de noi. Mai ales Johnny, cand a auzit prima oara ca e un baiat cu doua fete in perete, ii era mila de el. Ha, iete ca nu a fost cazul, pai mai daca nu stiti sa va alegeti fetele??? 😛

Schimb repede tot ce am pe mine, incerc sa fumez o tigare in buza refugiului ca doar nu ieseam sa ma ude iar, il enervez pe Titus ca vorbesc prea mult la telefon, renunt sa mananc ca vad cum lumea deja doarme si incep sa ma foiesc. Toata noaptea m-am foit si tot asteptam sa se faca naibii dimineata ca nu puteam sa dorm deloc, plus ca imi era foame si tot ma uitam obsesiv la banana mea de pe masa. In sfarsit se lumineaza dar tot devreme este, pana la urma o vad pe Silvia ca iese si isi scoate totul la uscat si ma bucur atat de tare ca sar din pat si incep sa scot si eu, apoi raman pe afara sa imi beau cafeaua rece, 3 in 1 clar.

Incep pe rand sa iasa toti, povestim, mai radem, soarele din nou ne termina dar macar imi usuca hainele si echipamentul. Cel mai tare ma amuza saculetul de magneziu, sau in fine pasta de magneziu ca era fleasca :))).

Apar Eugen si Ciprian care vor sa se duca pe Costila Galbenele, le urez succes sa nu ii prinda ploaia :)))).

Titus cu Johnny totusi fac ceva si se baga pe Lynn Hill,

5

noi ramanem si lenevim, cu un soare crunt. Andrei trage de mine sa plecam mai repede, mie asa imi venea sa mai stau, dar fie hai. Silvia ramane sa isi astepte un prieten cu care va avea aventuri similare in zilele urmatoare, doar ca pe un traseu mult mai greu :D.

Faina echipa am avut, mi-a placut :). Traseul sincer, desi la inceput am gandit sa revin sa il termin, nu, nu o voi face pentru ca nu mi-a placut, doar ca este in peretele Vaii Albe ceea ce este spectaculos, dar ca traseu nu, prea multa ierboteala pentru gustul meu :).

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

%d bloggers like this: