Posted by: andreeacorodeanu | August 6, 2013

Canionul Cioranga

Iulie 2013

Echipa: Andrei, Andreea

Canionul Cioranga 3A

In sfarsit vine si concediul. Planuit era Retezat sau Rodnei solo la relaxare, inca nu reusisem sa ma hotarasc unde. Ehhh nu-i bai ca ma ajuta Andrei care reuseste sa-si bage si el concediu o saptamana si uite asa destinatia va fi Crai :)).

Planuim noi cam ce vrem, eu clar vroiam Canionul Cioranga, el vrea Muchia Bondarului, eu mai propun si ceva balaureala pe care el si-o doreste oricum, oricand :).

Vineri plecam cu un prieten de a lui Andrei cu masina si care ne lasa pe la Rasnov.

Asteptand autobuzul catre Zarnesti

Asteptand autobuzul catre Zarnesti

De acolo ne preia un microbuz pana in Zarnesti. Soferul foarte de treaba si vorbaret, el mai ajuta grupurile lui Thomas Bross cu transportul.

In Zarnesti cu ditai bagajele nu stim ce sa facem, pe jos sau taxiul catre Plaiul Foii???? Ehhh cum prietenul lui nu ne luase bani la benzina, eu zic hai cu taxiul, ca nah cu rucsacul asta nu ajungem prea departe si urcam din seara asta sus la Sperantelor. Mergem la dispecerat, ni se cheama un taxi, parca 60 de lei am dat. Soferul iarasi un tip super, arata asa mai hippy de pe vremea lui Pittis, cu pleata, o voce de radio, pescar  si cu care Andrei a tot vorbit diverse. Ne lasa putin dupa intrarea catre refugiu ca sa ne alimentam si noi cu apa si sa  mancam. Pana facem toate astea deja era tarziu, cam 9 seara, lenea ne cam luase si ne gandeam daca sa dormim afara in Plaiul Foii in foisor sau sa urcam. Ehhh acuma daca tot suntem aici, hai sa urcam. :D.

Pam pam

Pam pam

Noaptea apare imediat si intunericul bezna isi intra in drepturi. Mama chiar bezna! Inaintam noi orbecaind cu frontalele cam slabe, mie incepe sa-mi apara stresul de ursi, ma nu stiu, chiar nu stiu de unde am stresul asta ca nu-l aveam acum ceva timp. Andrei ma tot intreaba, pauza? Vrei sa mai stam? Eu: NU NU NU! Hahahahaha! Ne oprim la Orlowski sa mai luam ceva apa, apoi ha urmeaza urcusul pe Malul Galben de ne seaca de orice, rucsacii ne chinuie dar un lucru bun tot se intampla, mancarea iti vine direct in gura din mers :)).  Niste musculite fluturasi enervanti de iti venea sa urlii. Si asa cu roiurile la cap ajungem sus terminati, eu ma ingrozesc sa urc cu rucsacul care ma tragea in toate partile. Ma ajuta Andrei (a trebuit de fiecare data cand il lasam jos sa ma ajute sa-l pun in spate de greu ce era), dupa saritoarea aia urmeaza o traversare usoara de altfel dar cu rucsacul ala era cosmar. Lui Andrei ii scapa izoprenul intr-un loc imposibil de recuperat atunci, in fine trecem, urcam si iar urcam, ajungem intr-un final la ultimul cablu si in sus la refugiu. Distractia a durat 3 ore, eu zic ca ok cu greutatea aia si bine ca era noapte si racoare ca pe caldura nu stiu cum rezistam.  La refugiu stam putin, admiram apoi eu trec in lumea viselor rapid de tot.

Prima zi. Frumosssssssssss, urmeaza Canionul Cioranga pe care mi-l doream atat de mult. Plecam destul de tarziu de la refugiu dar ce ne pasa ca doar eram sus :D.

Asa ca pornim pe brana Cioranga, trecem de portita si ajungem repede la Canion.

1

Wow ce frumos este, cat de impresionat este asa de la inceput.

2

Urcam pana ajungem la prima saritoare ca o fereastra.

3

Acolo Andrei da coarda prin ea pe dupa bolovan si ma lasa pe mine sa urc prima. Aici cam tre’ facut un ramonaj, pe care mai toti il fac cu spatele pe dreapta, eu mai cu motz o fac invers, ca deh piticii ca mine trebuie sa-si gaseasca propriul stil. Ajung sus unde regrupez si il filez si pe Andrei.

4

5

Mai admir ca tare e frumos 😀

6

7

Continuam…

8

Muchia Bondarului

Muchia Bondarului

Apoi pornim in sus, o saritoare mai prietenoasa, friabil cat cuprinde…

10 +

si ajungem la saritoarea cea mare.

11

16

Aici Andrei imi prezinta situatia, prin dreapta o trec toti dar el vroia prin stanga ca mai fusese o data si i s-a parut mai ok. Bineeeeeeeee, dar ca sa ajungem pe partea stanga pfuai aiurea rau, Andrei reuseste dar sincer mie mi-au tremurat sticksurile ca naiba pana am ajuns la el. O trecere aiurea tare si friabil rau, pfuai ce frica am avut :)).

12

Incepem si studiem, de jos asa nu parea greu dar totusi refuz propunerea lui Andrei sa ma duc eu cap :D.

A intampinat ceva probleme si el pe acolo, pitoanele foarte vechi si antice nu te ajutau nici alea psihic prea bine, apoi mai sus ai tendinta sa te bagi in fisura dar trebuie iesit pe dreapta pe fata.

14

15

Si mai arunc un ochi catre urmatorul obiectiv. (Nu am am mai ajuns sa o facem)

Si mai arunc un ochi catre urmatorul obiectiv. (Nu am am mai ajuns sa o facem)

Pe acolo Andrei isi lasa rucsacul ca il deranja, spre fericirea lui isi foloseste hex ul pentru prima oara, dar nu si a mea ulterior, se mai chinuie si trece.

Intre timp ma cam ia frigul dar nu-i bai ca am transpirat la saritoarea asta de numa numa. Ok urmez si eu, incep relativ ok, anyway eram secund, descopar ca nu prea ai de ce te apuca si mai tre si aderenta multa, ajung la rucsac, ma chinui sa-l iau si il atarn de ham, ajung sa iau si hexul… Dar ha nu iesea usor si mi-am bushit un deget chinuindu-ma sa-l scot, cu greu reusesc si ….! Am tendinta si eu sa ma bag in fisura, nu-mi vine sa ies pe fata deloc :)), dar cu un rucsac in spate si unul atarnand nu fac decat sa ma blochez acolo, deci trebuie sa ies. Ma chinui, reusesc si in sfarsit ajung si eu sus. Acolo pauza si Andrei imi s pune ca mai avem ceva saritori dragute mai mult la aderenta.

Nah bine ca cea care m-a stresat era ca trebuia urcat pe perete in dreapta apoi facuta o trecere iar pana in fir. Ma fratilor chiar am probleme cu trecerile astea ca iar mi-au tremurat sticksurile si imi tot veneau idei cu ma izbesc eu frumos de partea cealalta.  Il filez pe Andrei, trece,

18

Cam vechiut :)

Cam vechiut 🙂

si imi vine randul, trec pfuai cu transpiratii, ajung la saritoarea aia care da, la aderenta ca nu aveai ce apuca la maini dar acolo eram mai relaxata.

20

21

22

Mai inca o saritoare, apoi in sus si tot in sus la liber ca deja nu mai punea probleme. Sus chiar la iesire admir canionul si peretii ce-l strajuiesc, ahhh ca tare frumos e, exact cum mi l-am inchipuit, poate mai greu decat in imaginatia mea.

23

24

25

26

27

28

Sus stam si admiram din nou o perioada,  nu ne grabeam si era prea frumos ca sa plecam.

29

30

32

Admiram si Acul de la Amvon…

31

si cu greu ne urnim catre Braul de Sus sau mai pe langa, spre Ascutit.

33

34

35

36

La Ascutit stam si acolo si rontaim resturi de batoane cu cereale si ciocolata, bem ultimile picaturi de apa.

37

Apoi dupa multe poze la imprejurimi, pornim catre Braul Cioranga, ramura de Sus care era si asta noua pentru mine, eu fusesm numai pe ramura de jos. Superb, vedem si oameni in creasta,

38

apoi tot braul este minunat cu multe flori, pereti si peisaje de te lasa mut. Craiul asta este superb, da este minunat.

39

40

41

42

43

Ajungem la refugiu, pustiu, ne apuca o foame de nu mai putem, mancam o gramada, ne si gatim si ne relaxam la soare.

44

Urmeaza un apus superb, stam ca gura casca si nu ne vine sa credem ce ni se arata, greu de descris in cuvinte si tare ma bucur ca am decis sa stam toate zilele aici sus in liniste si pustiu.

<Doar o caprita cu puiul ei ce ne vizita pe acolo in fiecare noapte, in ultima zi chiar prinsesera curaj si au stat si ziua mai mult :D. Ce dulcic era puiul ala :).>

Casuta noastra pentru cateva nopti

Casuta noastra pentru cateva nopti

46

Apusul il tot savuram si Andrei pune si o muzica simfonica care tare mai mergea asa in surdina si cu un asa un peisaj. A facut un filmulet scurt, astept sa-l puna pe youtube sa pot sa-l adaug si eu aici.

47

48

Ahhhh nu am spus ca el ascunsese acum vreo 4 ani o sticla de vin rosu de tara pe acolo si am savurat-o cu nesat ca era tare bun, prinsese asa un gust spre coniac :). Am facut si un foc mic de atmosfera, am trecut in registru si niste folk si alte muzici.

49

Inchei cu cea care s-a potrivit zilei cel mai bine :):

Zilele ce au urmat au fost pe tot Braul de Mijloc si un valcel al carui nume nu-l stim si nici daca e umblat, zic asta pentru ca am mers numai pe urme de capre :). Apoi ploaia ne-a gonit catre marea de la bulgari…

Advertisements

Responses

  1. bine ma… vin rosu.. si vechi inca hm….

  2. :D, mmmmmmm si ce bun a fost 😉

  3. Bravo, Andrei! Așa, carevasazică, muzică simfonică, apus, foc de tabără, vin vechi de patru ani, muzică folk…Brr, trebuie să iau notițe!

    Vinul a fost ținut în recipient de plastic sau sticlă?


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

%d bloggers like this: